- áprig
- adj. m. (sil. -prig), pl. áprigi; f. sg. áprigã, pl. áprige
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
áprig
Look at other dictionaries:
aprig — ÁPRIG, Ă, aprigi, ge, adj. 1. (Adesea adverbial) Iute, înfocat, nestăpânit. 2. (Adesea adverbial) Aspru2, crunt, nemilos, înverşunat. 3. Lacom, hrăpăreţ. Om aprig la câştig. 4. fig. (înv.; despre un loc, un teritoriu etc.) Care este greu de… … Dicționar Român
fugos — FUGÓS, OÁSĂ, fugoşi, oase, adj. (Franţuzism, rar) Care are o fire iute; aprig, impetuos. – Din fr. fougueux. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 fugós adj. m., pl. fugóşi; f. sg. fugoásă, pl … Dicționar Român
sălbatic — SĂLBÁTIC, Ă, sălbatici, ce, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre animale) Care nu este domesticit sau îmblânzit; p. ext. greu de stăpânit, nedomolit, aprig, focos. ♦ (Despre ochi, privire etc.) Care exprimă nelinişte, spaimă sau violenţă,… … Dicționar Român
dârz — DÂRZ, Ă, dârji, ze, adj. (Despre fiinţe sau mănifestările lor) 1. Îndrăzneţ, curajos, cutezător. ♢ Aprig, înverşunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpăţânat. 3. Mândru, semeţ, ţanţoş. [pl. şi: (m.) dârzi, (f.)… … Dicționar Român
sireap — SIREÁP, Ă, sirepi, e, adj. 1. (Despre cai) Iute, năvalnic, greu de stăpânit; sălbatic. 2. (reg.; în sintagma) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte. [var. : (reg.) sirép, sireápă, adj.] – Din sl. sverĕpŭ. Trimis de… … Dicționar Român
tare — TÁRE1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îţi voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta»… … Dicționar Român
vehement — VEHEMÉNT, Ă, vehemenţi, te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Violent, impetuos, furtunos. – Din fr. véhément, lat. vehemens, ntis. Trimis de cornel, 02.03.2004. Sursa: DEX 98 VEHEMÉNT adj. 1. viguros, violent, virulent. (Un protest… … Dicționar Român
viforos — VIFORÓS, OÁSĂ, viforoşi, oase, adj. (pop.) Furtunos, vijelios; (despre vânt) care bate cu putere; (despre vânt, nori) care aduce vifor; fig. aprig, năvalnic; agitat, tulbure; viforatic. – Vifor + suf. os. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
vijelios — VIJELIÓS, OÁSĂ, vijelioşi, oase, adj. 1. Cu vijelie; ca vijelia; năvalnic. ♦ Bătut de furtună, bântuit de vijelie. 2. fig. Violent, impetuos, aprig. [pr.: li os] – Vijelie + suf. os. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 VIJELIÓS adj. v.… … Dicționar Român
zmeios — ZMEIÓS, OASĂ, zmeioşi, oase, adj. (Rar) Ca un zmeu (I 1); aprig, focos. – Zmeu + suf. os. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZMEIÓS, OÁSĂ, zmeióşi, oáse, adj. (Rar, mai ales despre cai) zmeios. Trimis de tavi, 10.10.2006. Sursa: DLRLC … Dicționar Român
